Vizită Erasmus în Grecia – Friends Across the Water

În perioada 12-16 noiembrie 2018, trei cadre didactice de la Liceul Teoretic „Elf” au participat în Grecia la reuniunea de proiect din cadrul parteneriatului „Friends Across the Water” – finanțat prin programul Erasmus+. Întâlnirea a fost găzduită de Școala Primară nr 9 din Nea Ionia Volos. La lucrările proiectului au luat parte profesori de la școlile partenere din Polonia, Lituania, Romania, Bulgaria, Turcia și Olanda. După cum se știe, Grecia este leagănul celor mai influenți și renumiți filosofi ai lumii antice – Socrates, Platon, Aristotel, de aceea considerăm că Grecia a fost cel mai potrivit loc pentru a comunica, nu doar prin dialog, ci și prin împărtășirea de povești, iar asta a ajutat la crearea unei viziuni comune, în ciuda diferențelor. Mulțumim, Grecia, pentru ospitalitate!

prof. Carmen Șoancă, Iulia Stînga, Stanca Szekely-Răfan

Reuniune Erasmus+ la Liceul Elf

În perioada 14-17 mai 2018, Liceul Teoretic „Elf” va găzdui ateliere de lucru cu elevi din șapte țări partenere în cadrul proiectului Erasmus+ „Friends Across the Water”, din Polonia (școala coordonatoare), Portugalia, Lituania, Bulgaria, Olanda, Turcia, Grecia.

2017-1-PL01-KA219-038286_4

Pregătindu-se pentru această săptămână, elevii clasei a VI-a au aplicat chestionare trecătorilor, pentru a evalua percepția generală cu privire la situația imigranților, au extras cuvinte cheie din răspunsurile primite și cu ajutorul acestora, au creat poezii.

 

Elevii clasei a VII-a, la rândul lor, au studiat problema integrării elevilor noi într-un mediu cultural mai puțin familiar și au realizat un filmuleț pe această temă.

Suntem gata de o săptămână interesantă, bogată în activități!

Mulțumim mult familiilor care s-au oferit să găzduiască elevii veniți în vizită!  Suntem recunoscători familiilor elevilor:

  • Diana Dindeal, clasa a III-a B
  • Victor Demeter, clasa a III-a A
  • Victor Sabo, clasa a IV-a A
  • Noa Tarcea, clasa a IV-a A
  • Elena Cuc, clasa a V-a A
  • Mihai Naghiu, clasa a VI-a
  • Tudor Sorcoiu, clasa a VI-a
  • Ilinca Frățilă, clasa a VII-a
  • Nina Mureșan, clasa a VII-a

Carnavalul cartilor

Povestea a început cu o invitație, adresată de doamnele profesoare Iulia Stînga și Stanca Szekely-Răfan (gimnaziu și liceu) colegelor Ioana Iovănaș și Melania Gherasim (clasele a IV-a):

Vă invităm la Carnaval …

Povestind despre cărțile citite, copiii se transfigurează. Privirea trece dincolo de coaja lucrurilor, cuvintele se revarsă colorate, săltărețe, muzicale, intonând trăirile personajelor.

„Carnavalul cărților” este un eveniment organizat la nivelul claselor de gimnaziu ale Liceului Teoretic „Elf”, marți, 20 februarie 2018, la sediul Elf de pe strada Mihaly 56, pentru a sărbători plăcerea lecturii și pentru a învăța să împărtășim ceea ce iubim. Este o călătorie în Lumea personajelor, o pauză din rutina școlară, un interval în care suntem liberi să devenim altcineva, să înscenăm un alt spațiu-timp alături de colegi și de profesori.

Elevii claselor a V-a A și B au pregătit scenete, în care personajele din cărțile citite vor prinde viață. Nu au uitat nici de postere, care surprind atmosfera poveștilor preferate. Şi, pentru că acest eveniment este dedicat celor mai frumoase lecturi, nu putem pleca de la carnaval fără să facem o oprire la Târgul de cărţi. Aici, toţi copiii vor putea achiziționa cărți, pe care colegii mai mari le pun în vânzare, la un preț simbolic. Fondurile strânse vor fi donate unor cazuri speciale (despre care vom vorbi la momentul potrivit). Învățăm să ne bucurăm împreună, bucurându-i și pe cei mai puțin norocoși.

Vă invităm, aşadar, într-o călătorie grozavă cu atmosferă de carnaval… personaje încântătoare… distracţie garantată…

Invitații speciali sunt colegii noștri mai mici din clasele a IV-a A și B, pe care îi aşteptăm cu drag.

Organizatori:

Catedra de limba şi literatura română,
Iulia Stînga şi Stanca Răfan-Szekely

Ceea ce a urmat, a fost realmente o sărbătoare a cărților, dar și a copiilor:

 

 

Rezultate olimpiade școlare de limba romana si limbi straine – etapa locala

Felicitări elevilor care au participat până acum la etapa locală a olimpiadelor școlare de limbi străine și de limba și literatura română!

Felicitări, în mod deosebit, elevei Szekely-Kiraly Alessia, clasa a VII-a, cu trei calificări  în etapa superioară și elevelor Koșa Miruna și Nicule Elena, clasa a VIII-a, care au reușit câte două calificări fiecare!

De asemenea, remarcăm numărul mare de elevi ai clasei a VII-a care s-au calificat la etapa județeană, cu cel puțin un elev la fiecare din olimpiadele de limbi străine și de limba română!

Clasa a V-a A

  • Limba și literatura română – prof. Stînga Iulia

Romana Motocu – calificare la etapa județeană

Clasa a V-a B

  • Limba și literatura română – prof. Stanca Szekely-Răfan

Gherman Lea – calificare la etapa județeană

Irimieș Melissa Ileana – calificare la etapa județeană

Clasa a VI-a

  • Limba și literatura română – prof. Stînga Iulia

Adam Anya – calificare la etapa județeană

Crișan Sara Gabriela – calificare la etapa județeană

Gînscă-Nistea Sara – calificare la etapa județeană

 Clasa a VII-a

  • Limba și literatura română – prof. Stanca Szekely-Răfan

Szekely-Kiraly Alessia – calificare la etapa județeană

  • Limba franceză – prof. Adriana Boilă

Szekely-Kiraly Alessia – calificare la etapa județeană 

  • Limba engleză – prof. Dan Leonard

Frățilă Ilinca – calificare la etapa județeană

Lupșan Tudor-Ștefan – calificare la etapa județeană

Moldovan Almira – calificare la etapa județeană

Mureșan Nina Maria – calificare la etapa județeană

Pamfiloiu Dan Andrei – calificare la etapa județeană

Surcel Tudor – calificare la etapa județeană

Szekely-Kiraly Alessia – calificare la etapa județeană

 Clasa a VIII-a

  • Limba și literatura română – prof. Stînga Iulia

Koșa Miruna – calificare la etapa județeană

Nicule Maria Elena – calificare la etapa județeană

  • Limba franceză – prof. Adriana Boilă

Nicule Maria Elena – calificare la etapa județeană

Ofrim Sofia Maria – calificare la etapa județeană

  • Limba germană – prof. Doina Popandron

Barabulă Leon Ștefan – calificare la etapa județeană

Koșa Miruna – calificare la etapa județeană

Leonte Briana Luiza – calificare la etapa județeană

 Clasa a IX-a

  • Limba engleză – prof. Ada Vușcan

Kollar Carina – calificare la etapa județeană

  • Limba germană – prof. Doina Popandron

Crișan Cezara – calificare la etapa județeană

Iulia Stînga

.

Echipa Liceului Elf o felicită pe dna profesoară Iulia Stînga pentru obţinerea gradului didactic I în învăţământ, cu nota 10.

.

Luni, 18 decembrie 2017,  la Liceul Teoretic „Elf”, dna profesoară a prezentat rezultatele lucrării de cercetare Imaginea copilăriei în „Epoca de Aur”, realizată de dânsa sub îndrumarea domnului conferențiar universitar doctor Călin Teutișan, în vederea obţinerii gradului didactic I în învăţământ.

Domnul lector universitar doctor Horea Poenar, în calitate de președinte al comisiei de examinare, a remarcat calitatea și consistența lucrării metodico-științifice, aspecte regăsite și în demersul didactic al doamnei profesoare, observat azi de cei trei membri ai comisiei de examinare pe parcursul a patru lecții.  Relația profesor-elev este una deschisă, elevii au obișnuința de a-și exprima ideile în mod liber și creativ, păstrând în același timp rigoarea necesară desfășurării lecțiilor, parcurse într-un ritm de lucru alert.

Dl Teutișan a remarcat, atât în stilul de predare al doamnei profesoare, cât și în conținutul lucrării, o aplecare spre latura etică a demersului didactic și disponibilitatea afectivă a doamnei profesoare de a încuraja în relația profesor-elev o „prietenie supravegheată”, care permite elevilor să se simtă bină în clasă, dar în același timp să fructifice timpul alocat orelor de curs.  Prin lucrarea redactată, doamna Stînga recuperează o perioadă importantă din istoria noastră, care merită păstrată în mentalul colectiv.  Dl Teutișan a apreciat în final că lucrarea are toate calitățile necesare pentru a fi publicată.

În calitate de profesor metodist, doamna profesoară Titiana Zlătior a apreciat evoluția constantă a Iuliei de la o inspecție la alta, dublată de constanță în ceea ce privește rigoarea și aplecarea spre stilul de învățare al fiecărui elev în parte.

Întrebați care sunt calitățile care fac din doamna Iulia Stînga o profesoară deosebită, elevii clasei a VI-a au remarcat ei înșiși stilul apropiat dar ferm al doamnei profesoare și au apreciat faptul că doamna Stînga încearcă „să modeleze fiecare elev după personalitatea lui”.    În descrierile elevilor, a fost evidențiată maniera calmă și constructivă în care sunt ajutați să rezolve problemele atunci când apar, firea veselă și zâmbitoare care face ca și lecțiile cele mai grele să devină plăcute, interesante și ușor de înțeles, datorită clarității explicațiilor și manierei creative de a prezenta informațiile, grija și preocuparea ca fiecare din copii să se simtă bine în grupul clasei.

„Diriginta mea se dovedește a fi o persoană, sau chiar un personaj, care pare să provină din universul literaturii și al gramaticii.  Orele de limba și literatura română sunt precum niște călătorii în timp. E minunat momentul când ne scufundăm în cărți, pescuim cuvinte noi și alcătuim un vocabular al nostru. Aș vrea să-i mulțumesc, pentru că prin atitudinea ei caldă, sinceră și discretă mă face să mă simt ca acasă.”

Eurycleia
(pseudonim al elevei din clasa a VI-a care a făcut caracterizarea doamnei profesoare)

Membrii Echipei Elf care au fost prezenți la susținerea lucrării au avut numai cuvinte de laudă despre Iulia, care lucrează în Școala Elf de 12 ani, a îndrumat două promoții de absolvenți ca dirigintă (Promoțiile Elf 2011 și 2015) și a pregătit 11 generații de clasa a VIII-a pentru examenul de la finele ciclului gimnazial, cu rezultate excelente la limba și literatura română în fiecare an.  Elevii pregătiți de doamna profesoară au avut rezultate buna la olimpiadele școlare și la concursurile de limba română (Evaluare în Educație, Poveștile Cangurului, Lectura ca abilitate de viață, concursul „Ionel Teodoreanu”).  Prin diverse proiecte, unele continuate de doamna Stînga, altele lansate de dânsa, i-a încurajat pe copii să citească mult, dar și să scrie mult (Cu prietenie, Gând cel bun, Concursul judeţean de literatură Anul Cărţii, Citim împreună).  Dincolo de rezultatele la învățătură ale elevilor, doamna profesoară Iulia Stînga este apreciată pentru verticalitate și consecvență.

„Pentru mine, Iulia este imaginea unui profesionist: cu seninătatea și siguranța celui care face firesc ceea ce face, cu limpezimea celui riguros în organizarea informației, cu capacitatea de a transforma orice temă într-un atelier creativ, cu ironia celui care vede dincolo de coaja lucrurilor. Sunt bucuroasă să-i fiu colegă!”
prof. Stanca Szekely-Răfan

„Iulia este profesorul a cărui tensiune arterială atinge cote maxime cu o  zi înainte de a-i intra elevii în examen și durează până la afișarea rezultatelor, care de cele mai multe ori au fost foarte bune.  Mereu și-a încurajat elevii să își depășească limitele, să devină mai buni.”
prof. Ioana Iovănaș

O felicităm pe colega noastră pentru obținerea gradului didactic I și îi urăm succes în continuare în tot ce își propune să facă, desigur, alături de Echipa Elf!

Argumentul lucrării Imaginea copilăriei în „Epoca de aur”

Lucrarea de faţă s-a închegat ca o încercare de a căuta răspunsuri la o întrebare aparent simplă: cum a fost cu adevărat? Oare ar putea înţelege un tânăr născut astăzi, în secolul XXI, cum a fost copilăria în ultima jumătate a secolului al XX-lea, sub comunism? Cum să-i explici că starea de spirit pe care o trăiau oamenii zi de zi, clipă de clipă şi pe care au resimţit-o şi copiii, chiar dacă şi-au explicat-o mult mai târziu, era apăsătoare? Cum ar putea înţelege un tânăr astăzi că, deşi învăţau bine, unii copii nu aveau, în comunism, egalitate de şanse, contrar ideologiei comuniste, care promova tocmai egalitatea? Cum să explici că magazinele erau goale şi că, în loc să se joace, copiii stăteau la o coadă imensă să cumpere pâine sau alte alimente? Cum să înţeleagă astăzi că, în ultimul deceniu comunist, numit ,,Epoca luminii”, copiii îşi făceau temele la lumina lumânării? Cum să-i explici unui copil care n-a cunoscut comunismul că, în ,,Epoca de Aur”, iarna era atât de frig, încât elevii stăteau în clase îmbrăcaţi cu paltoane şi cu mănuşile pe mâini? Oare ar înţelege că nu se putea călători în străinătate, că existau doi moşi (Moş Gerilă şi Moş Crăciun), iar bradul se numea pom de iarnă? Cum să îl faci pe un tânăr născut astăzi să priceapă că, în perioada aceea, copiii trăiau într-un soi de realitate dublă, pe care au înţeles-o mai târziu, adulţi fiind? Ce argumente să-i dai unui tânăr când spune că a aflat de la părinţi că era mai bine pe vremea lui Ceauşescu?

Căutarea unor răspunsuri invită la refecţie şi reprezintă motivaţia care a stat la baza lucrării Imaginea copilăriei în ,,Epoca de Aur”.

Extras din concluziile lucrării:

Toate aceste exerciţii de memorie recompun ca într-un puzzle imaginea copilăriei în perioada comunistă, confirmând faptul că, dincolo de scrierile angajate pe linia roşie de partid, au existat şi scrieri pentru copii de bună calitate, au existat şi momente de graţie care aduc necondiţionat bucurie când eşti copil (vacanţele mult aşteptate, sărbătorile în familie, jocurile, jucăriile, lecturile, colecţiile, prieteniile etc). Documentele cercetate (scrieri din perioada comunistă, confesiuni, istorii personale, mărturisiri, opere contemporane) reţin atât prezenţa „oazelor de normalitate”, cât şi nefirescul din perioada comunistă. Necunoscând toate detaliile acestea, riscăm să le ignorăm cu desăvârşire, să devenim insensibili în cel mai tragic mod. În acest context, lucrarea de faţă atrage atenţia asupra faptului că perioada copilăriei este ea însăşi fascinantă, iar dacă vorbim despre regret, am putea spune că regretăm copilăria cu tot farmecul ei, nicidecum perioada comunistă în care am copilărit.

În aceeaşi ordine de idei, scenariile didactice propuse se centrează pe paradigma dezvoltării personale, care aşează elevul în centrul activității didactice. De aceea, explicaţiile teoretice au fost secondate de prezentarea a trei dintre proiectele pe care le-am coordonat la Şcoala ,,Elf”: Cu prietenie, Gând cel bun, Concursul judeţean de literatură Anul Cărţii (2012) şi Citim împreună. Am adăugat şi alte metode de evaluare (portofoliul) şi de formare a competenţei de utilizare corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării scrise (Jurnalul), precum şi proiecte de lecţie.

Materialele prezentate pot fi relevante, dat fiind că oferă o alternativă la programa şcolară prin proiecte tematice, care antrenează gândirea divergentă și creativitatea, prin lucrările elevilor adunate în portofoliu şi prin proiectele de lecţie prezentate, astfel încât accentul să cadă pe dezvoltarea personalităţii independente a elevului, capabil să-şi exprime părerile şi să nu se lase manipulat.

prof. Iulia Stînga

***

Biografie profesională

Licenţă:

  • Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeş-Bolyai
    Specializarea: Pedagogie – Limba şi literatura română

Alte competenţe:

  • Atestat de formator în cadrul programului național de formare a competențelor de evaluare a cadrelor didactice  (DeCeE)

Vechime în învăţământ:

  • din 2000
  • în Școala Elf – din 2005

Grade didactice:

  • Gradul I, 2017 – obținut cu nota 10
  • Gradul II, 2009
  • Definitivat, 2002

Publicaţii (coautor):

Școala Elf – Locul I pe județ la Evaluarea Națională 2017

Promoția Elf 2017:   Locul I pe județ!

Felicitări elevilor care au terminat clasa a VIII-a la Școala Gimnazială „Elf” pentru performanța de la Evaluarea Națională 2017!

REZULTATE FINALE, după contestații:

Media școlii la Evaluarea Națională: 9,59

Media la matematică: 9,72

Media la limba română: 9,46

Media claselor V-VIII: 9,68!

5 elevi au obținut Nota 10 la matematică:
Alexia Homan, Carina Kollar, Lorena Giurgiu, Răzvan Sotelecan, Renata Laszlo!

100% din elevi au obținut Medii peste 9!

După ce la simularea din martie 2017 s-au clasat pe Locul II pe județ, elevii clasei a VIII-a și-au propus ca obiectiv să obțină note mai bune și să claseze Școala „Elf” pe Locul I pe județ.   Deși ne bucurăm pentru rezultatul obținut de elevii pregătiți de doamnele profesoare Iulia Stînga și Marinela Cîrcu, cel mai mult ne bucură faptul că acești copii au reușit să se depășească pe ei înșiși, prin efort constant și perseverență.

Felicitări, așadar:

Alexia Homan
Alice Spînu
Andrei Mitu
Carina Kollar
Daniela Domuța
Darius Helerea
Erik Sas
Horațiu Mischian
Lorena Giurgiu
Mara Armașu
Mihnea Ordean
Nicolae Podar
Petra Csillag
Răzvan Sotelecan
Renata Laszlo
Șerban Cușnarencu
Tamara Pop
Tania Armașu
Vlad Bulieris

Diriginte: Circu Marinela

Doisprezece dintre absolvenții Promoției Elf 2017 vor forma nucleul primei clase de liceu din cadrul Liceului Teoretic „Elf”!

Filosofie pentru copii.. și literatură

Material pregătit de doamna profesoară Iulia Stînga (limba și literatura română) în urma derulării la clasele a VII-a și a VIII-a a unor activități bazate pe metoda interogației filosofice (P4C – Sapere) în timpul orelor de limba română:

Iubirile de tip pantof
Iubirile de tip umbrelă…
Matei Vişniec
Să ne imaginăm o singură secundă că lumea ne-ar fi povestită de un pantof. Cu siguranţă că un pantof înregistrează alte senzaţii, emoţii, vibraţii, mesaje şi imagini decât o umbrelă. Memoria de tip pantof este acea memorie zilnică, sârguincioasă, capabilă să suporte monotonia şi cotidianul. Pantoful, săracul, este supus rutinei, îndură de dimineaţă până seara toate eforturile supravieţuirii, asumă metafora muncii şi a disciplinei.(…) Pantoful aproape că nu are vise. Şi cum să le aibă când el este călcat de viaţă, fiind martorul vieţii ca angoasă (cu mici excepţii când mai intervine câte o plimbare sau câte un bal)?
Lumea povestită de un pantof nu poate fi decât una grăbită, stresată, doldora de imperative şi de comenzi, aproape o lume militară, organizată pe minute şi secunde, pe segmente precise… Un pantof ştie ce înseamnă deşteptarea, ce înseamnă ieşirea în stradă la o oră precisă (…)
Un pantof ştie ce înseamnă oboseala (…), dar mai ştie şi ce înseamnă uzura, îmbătrânirea. (…) Cui să ceri să scrie un tratat despre ce înseamnă a te întoarce acasă, dacă nu unui pantof? (…) Faţă de memoria de tip pantof, memoria de tip umbrelă este una selectivă, aş spune chiar capricioasă. În primul rând că umbrela nu iese în fiecare zi din casă. (…) Umbrela are deci o privire dezordonată şi evenimenţială asupra lumii. Ea, umbrela, intră în contact cu viaţa în chip accidental, deci este un fel de memorie sporadică. Faţă de pantof, care învaţă de mic ce înseamnă relaţia de la cauză la efect, umbrela ignoră total aceste concepte. În schimb, ea devine un adevărat seismograf în raport cu excepţia, cu excepţionalul, cu spectaculosul. Întrucât ploaia rămâne întotdeauna un fenomen perturbant în viaţa cotidiană, umbrela este tentată să creadă că lumea însăşi nu conţine decât evenimente ieşite din comun.
Imaginaţi-vă timp de o secundă ce ar putea povesti o umbrelă dată peste cap în urma unei rafale de vânt. Un astfel de moment de violenţă extremă nu poate decât să marcheze definitiv memoria unei umbrele. Iar dacă dumneavoastră sunteţi mai degrabă umbrelă decât pantof, atunci înseamnă că aveţi o memorie structurată de şocuri şi dispusă să capteze şi să reţină în special elementele de spectacol ale lumii, răbufnirile ei, şi nu curgerea ei plată. (…)
Viaţa emoţională a unei umbrele este formată din intemperii şi din înfruntarea unor dezlănţuiri de adversităţi. Iată de ce ideea de victorie este mult mai prezentă în codul genetic al umbrelei decât în cel al pantofului. Dacă pantoful i-ar putea vorbi umbrelei, atunci i-ar spune: eşti obişnuită cu victorii facile, nu ştii ce înseamnă perseverenţa, iar atunci când descrii lumea nu poți să o faci decât fragmentar, pentru că de fapt pe vreme bună nici nu ieşi din casă. În schimb, umbrela i-ar putea spune pantofului: n-ai să ştii niciodată ce înseamnă un veritabil puseu de adrenalină (…).
Printre nedreptăţile care ni se fac la naştere (…) este şi aceea că unii suntem pantofi, iar alţii suntem umbrele. Iar mai târziu nu mai este nimic de făcut, chiar dacă ajungem să conştientizăm apartenenţa la una sau la alta din aceste două categorii existenţiale. Şi, în plus, pantofii par să fie de două ori mai numeroşi decât umbrelele (…)
Iată ce întrebări filosofice a stârnit fragmentul citat:

• De ce trebuie să ne încadrăm în tipologii/ tipare de tip pantof sau umbrelă? (clasa a VIII-a)
• Dacă suntem totuşi un amestec de tip pantof-umbrelă, ce altceva am mai putea fi? Răspunsuri: pălărie (aroganţă sau eleganţă), curea (sprijin, echilibru), inel (romantism), eşarfă (timiditate), ceas (timp, eleganţă), ochelari (exacerbarea detaliilor), mască (protecţie sau falsitate) (clasa a VIII-a)
• De ce ne dorim să fim umbrele, în timp ce toţi cei din jurul nostru ne văd ca nişte pantofi ? (clasa a VII-a)
• Ne pierdem calitatea de umbrele? Răspunsuri: Dacă ne naştem cu aceste calităţi ale umbrelei (de exemplu: reţinem în special elementele de spectacol ale lumii, răbufnirile ei, şi nu curgerea ei plată), atunci copiii sunt umbrele, adulţii devin pantofi. De fapt, pantoful trăieşte toate experienţele umbrelei, dar le percepe şi le exteriorizează ca un pantof. Sub impresia spectacolului de teatru ,,Războiul clovnilor’’, umbrelele sunt clovnii, iar pantofii sunt sub-clovnii. Sub-clovnii-pantofi sunt mai autentici. (clasa a VII-a)

Posterele clasei a VIII-a şi fragmente din discuţiile care au urmat după ce fiecare grupă şi-a prezentat posterul:

Lumea – puzzle: suntem un amestec de:

– ochelari care accentuează/ diminuează calităţi sau defecte asemenea unui Pat al lui Procust;
– ceas, simbol al confruntării omului cu timpul sau al omului subjugat de timp; alteori, ceasul defect poate simboliza eliberarea individului de sub tirania timpului;
– plus şi minus/ yin şi yang, lumea în echilibru;
– paharul, simbolul optimismului sau al revoltei atunci când se revarsă;
– masca simbol al protecţiei/ autoprotecţiei sau al falsităţii.

Lumea umbrelei şi a pantofului

Fiinţa umană este un ameste de umbrelă şi pantof. În spatele fiecărei umbrele se află un pantof.

Trăieşte ca un pantof şi visează ca o umbrelă!

Umbrela e colorată. Pantoful este legat. Statutul lor este, evident, diferit.
Gestul de a dezlega pantoful este sinonim cu nevoia omului de a se elibera, de a-şi depăşi limitele, de a accede spre condiţia de umbrelă. Gestul este voluntar, deliberat, perfect conştient. Alteori, pentru a dezlega şiretul, oamenii au nevoie de provocări. Îndemnul de a dezlega şiretul vine din partea altora (grupul de prieteni sau părinţi).
Sunt situaţii în care şiretul dezlegat te poate împiedica, poate fi un discomfort. Sunt momente în care fiinţa umană are nevoie de control sau se simte mult mai confortabil cu şiretul legat.

Prea multe umbrele şi un singur pantof
În jurul nostru sunt foarte multe umbrele… toate colorate. Pantoful desenat în creion are ghimpi. Umbrelele par să fie victimele pantofului supărat.
Raportul se schimbă, de fapt, aici: umbrelele viu colorate sunt multe şi devin banale, în timp ce pantoful este unic. Un veritabil pantof poate fi mult mai util.
Să atingi starea de graţie a umbrelei poate fi un parcurs greu, epuizant.

prof. Iulia Stînga

Lectură și Scriere Creativă pentru Copii

În bucătăria noastră, cuvinte cu tâlc sunt puse în eprubete, din pipete curg picături de imaginație, iar bulbucii sunt șoapte ale poveștilor. Atenție: creează dependență! Proiect dedicat copiilor din clasele primare.

%d blogeri au apreciat asta: